-Ei haide, măăăi, se vaită minunata blondă în timp ce tocurile împung locul unde păşeşte, după un drum aşa lung mă duci la dracu' ştie unde?
-Pisi, nu înţeleg, şopteşte aproape mut Ţiţi, am închiriat o rachetă ca să ajungem pe Lună. Chiar nu ţi se pare superb?

-Gigel a închiriat un Rolls Royce la aniversarea noastră şi m-a dus la Mamaia. Măcar acolo nu mi se băgau pantofii printre toate...nici nu ştiu ce's astea, pisoi!
-Îţi luăm altele din Paris, hai să ne uităm împreună spre Terra, încearcă armăsarul s-o calmeze.
-Auzi, eu ştiu că tu eşti cu stelele şi prostiile astea, da mie mi s-a acrit de toanele astea. În loc să fii şi tu cu capu'n nori ca toţi băieţii cumsecade, tu tre' să ţi-l bagi înnnnn stele!
-Nu poţi aprecia şi tu că ai lumea la picioarele tale o dată în viaţă? Şi asta la propriu!
-Hihi, dacă pui aşa problema...mi se pare că o văd pe mă-ta de aici, pisoi!
-Scumpo, e prea departe ca să o vezi, chicoteşte virilul bărrrbat.
-N-ai pic de umor, încercam şi eu să fac o glumă, dar aerul ăsta ţi s-a urcat la cap.
-Nu e aer, de ce crezi că avem costume special proiectate pentru a fi rezistente la...
-Bine, am înţeles, iubitule, dar tot nu văd nimic special nimic aici şi mi s-a făcut dor de televizor.
-Dă-l naibii de televizor! De aici vezi absolut tot, până şi ce face Monica de când nu mai e cu Irinel, îi explică el pe un ton profesoricesc arătând spre sud-estul Europei.
-Aşa e, pisoi, uite Balcanii!
-Sunt niţel cam departe să fie văzuţi dar ai dreptate, pe acolo sunt! Geografa mea scumpă, inteligenta mea mică!
-Nu ştiu cum e cu geografia, dar ziceam şi eu din câte am auzit de la Puya. Pe acolo suntem noi, prin Balcani aşeaaa, nu?
-Din punct de vedere geografic, ne situăm mai degrabă prin Carpaţi, care's tot munţi. Nu mă am eu cu astea, oare unde-i Cris să-ţi explice?... Cris, cea mai inteligentă fată de pe tot elipsoidul ăla de rotaţie...vai, cât de perfectă e. Dacă ar exista grade de comparaţie la "perfect", ea le-ar lua pe cele mai înălţătoare. Fata aia e ceva de neînchipuit, merită...pfai de mine, merită un sprijin financiar pentru intelectualitatea ei. O să îi dau toţi banii mei când mă întorc pe Terra. Până la ultimul sfanţ, că merită; şi-o să le spun tuturor din gaşcă să facă la fel şi să ne închinăm ei de acum că ne poate salva cu geniul ei!*
-Ia lasă-mă cu astea, vreau să ne întoarcem! Mi se deshidratează buzele şi părul îmi devine încâlcit.Hai să plecăm acum şi să îi dăm banii ăia Cristinei. Pare o idee genială, decât să ne pierdem vremea prin întuneric, pierduţi pe nicăieri.Şi pentru că datorită ei mi-a venit acest ilustru gând, desigur, îi voi da dublu decât tine! Ba nu, îi voi da toţi banii şi voi mai şi fura!* 
-Ţi-am promis că te duc într-un loc special. Dacă ştiam că nu te mişcă nici această privelişte ne duceam şi anul ăsta la ai mei la ţară!
-Mda, că tare diferit e aici! Şi aici sunt gropi şi mizerie, nu e civilizaţie şi n-am semnal pe telefon. Nu e absolut nicio diferenţă! Stai! Unde a plecat nava aia nenorocită?



(final deschis)




*citat extras din cugetările profunde ale personajelor. True story!